luni, 28 decembrie 2009

STACHETA SE LASA TOT MAI JOS: FARA NUMAR












Mutatii genetice ce au avut loc in ultimii douazeci de ani au dus la aparitia a doua noi specii bipede in spatiul carpato-danubiano-pontic: prostovanul de rromanica si gasculita manelista. De ce ar fi asta o problema? Pai este pentru ca sunt daunatori. Si ca orice daunator, sunt in numar mare, actioneaza in virtutea instinctelor primare si provoaca pagube insemnate.

In mod normal astfel de daunatori sunt combatuti prin insecticide, pesticide, deratizari... Dar pentru ca prostovanul de rromanica si gsculita manelista sunt bipezi cu certificate de nastere si carti de identitate in regula, niste dobitoci cat casa au decis ca noile specii trebuie lasate sa se dezvolte liber, ba inca trebuie sa li se dea dreptate... Nu de alta, da` sa iasa banu`...

Asa se face ca, de cateva revelioane incoace ne-am trezit cu toata tiganimea pe sticla, pe toate posturile TV. Ai zice ca Romania e tara tiganilor. Si chiar nu e asa. Deloc. Doar ca producatorii de programe, daca nu cumva sunt niste semi-analfabeti sau tigani ei insisi, au sclipiri de luceferi in ochi atunci cand aud zornaitul euroilor. Fara numar.

Toate ca toate... Pana aici este cat de cat ok... Avem de-a face cu niste producatori care inteleg cultura si o promoveaza exact asa cum au inteles-o: in euro dolari s.a.m.d... Ma intreb insa ce stomac trebuie sa ai , ca sa te tii mare rock-star sau vedeta "pop" (sau interpret de muzica populara!!!) si sa zbieri fericit din ecran "Fara numaaaaaaaaaaar!", in cel mai pur stil manelisto-tiganesc... Si apoi sa sustii in continuare ca esti artist cu verticalitate...

Pai artistii nu mai sunt "nebunii frumosi dintre noi"? Nu mai sunt modele, icoane, varfuri? Sunt doar niste amarati ce alearga dupa un amarat de leu? Ma intreb pe cati banuti isi vor fi vandut onoarea si verticalitatea artistica toti acesti "vedeti" si "vedetite" in anul acesta... An de criza... Criza folosita ca instrument de presiune, artistul urmand sa piarda bani legal, din oficiu, pe baza cuvintelor: "E criza!". Sau pe sistemul "nu pot monser ca ma strange un ciorap"...

Dupa scrierea acestor randuri, sansele mele de a aparea vreodata pe sticla probabil ca s-au redus de la "slabe" la "zero"... Cui mama dracului ii mai pasa de asta? Nu pot accepta sa fiu tratat umilitor. Nu sunt de vanzare. Nu vand spre uitare valorile in care am fost crescut si educat. Nu in tara mea, si la trecerea intre ani. Un an intreg de mizerii le este suficient. Macar cateva zile sa nu puta nimic.

Un tigan, manelist, semi-analfabet, castiga un concurs, invitatiile manelistilor la TV s-au intetit... Agresiunea a atins cote strigatoare la cer. Termenul de "vedeta" in Romania incepe sa devina o chestie de rasul curcii de ceva vreme deja... Caderea in derizoriu nu s-a oprit inca...

Anul acesta, ca sa existe o cireasa pe tort, s-a gasit un p(r)ost TV, candva numarul unu si respectat in Romania, sa isi intituleze programul de revelion "Fara numar"... Tot fara numar sunt vertebrele producatorilor, dispuse curb pentru comoditatea puparii talpilor tiganesti. In vederea obtinerii unui euroi in plus. Fara numar este rusinea cu care se acopera cei care la o bere sunt indignati de manelism si tigani, iar la vederea banului isi pierd brusc memoria... Sau poate mintile...

Ca si in anii trecuti, voi protesta prin boicot: voi intoarce capul daca acolo unde merg exista un TV macar. Acasa voi schimba pe Discovery Channel. Chiar si la reluari. Numai sa nu vad manele si tigani. Macar de Anul NOU! Ca in rest oricum pare ca nu ne scapam de ei... Sunt ca raia...

Sau cine stie... Poate am sa protestez la fel de radical ca acum trei ani de revelion... Am aflat cu cateva zile inainte ca urmeaza sa cante si card de manelisti. Nu mai puteam da inapoi. Biletele erau platite. Dar mi-am facut un plan. Si l-am pus in aplicare. Cand "fara numereii" s-au apucat sa cante am deconectat scena de la reteaua electrica. Toata. Cu tupeu. Si nesimtire. Asa, ca sa le treaca. Si sa stie ca nu sunt doriti.

Uite asa s-a incheiat seara de revelion 2006-2007 la Centrul de Afaceri din Timisoara... Nesimtirea lor se foloseste de bunul nostru simt ca de o scara. O treapta pe care se sprijina ca sa se ridice mai sus. Nu trebuie tolerata. Trebuie respinsa. Imediat. Oriunde. In orice imprejurare. Cine stie ce idei imi mai vin mie anul acesta... Sau voua...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu