marți, 10 noiembrie 2009

Exponential

Imi place sa exagerez uneori. O fac intentionat. Asa subliniez eu gravitatea unei probleme. Nu exagerez exponential... Doar atat cat sa se aprinda luminile de avarie in capul cititorului sau interlocutorului, dupa caz...

Am recitit postarile de pe acest blog si comentariile la postari... Si m-a surprins sa vad faptul ca de multe ori posturile sunt citite pe diagonala sau in viteza. Comentariile sunt facute in consecinta. Am sesizat de exemplu cum unii inteleg exact opusul medajului iar altii incep sa se framante. Faptul ca esti in totala contradictie cu multi este extrem de intrigant. Si pentru ca argumentatia este logica urmeaza dezbateri. Frumoase. Fara jigniri. Deocamdata destul de scurte.

Vad, cum oameni pe care nu-i cunosc, gandesc la fel ca mine, sau in cu totul alt mod... Si comunica. Interactioneaza. Intai cu noi cei 4 (sau suntem mai multi LMN?) care postam aici. Si intre ei. Duelul ideilor. Uneori taios. Intotdeauna elegant. Multi citesc. Putini se implica (implicare=comentariu), iar din cei care se implica, multi o fac din confortul si iluzoria siguranta a anonimatului...

Cand mi s-a propus sa particip cu niscai scrieri am fost fericit. Nu mai eram singur. Am devenit PATRU. Inmultire exponentiala... Cu rezultate. Dovada? "Mahmur intre Fantome" are de cateva ori mai multe vizionari e zi decat blogul pe care sunt "solo". Teoria puterii celor multi, pe care o predicam mereu, se aplica si aici. Avem, pana la urma dorinte, sperante si idei care ne-au adunat pe toti in acelasi punct de intalnire. Sper sa fim si mai multi. Cat mai multi... Si nu numai in spatiul virtual...

Trebuie sa fim. Pentru ca statisticile sa aduca odata si speranta si incredere intr-un viitor pe care sa il putem trai cu decenta si demnitate. In viata aceasta!

Un comentariu:

  1. buna seara!!! ajuns cumva pe acest blog,am citit,,,si am citit,,,si am citit,ce scrie pe aici,,si evident la un momentdat aveam pielea gainii si incepeam sa transpir de cateva emotii si fiori ce imi treceau de sus pana in calcaie. Am ales(adica nu ma puteam abtine de fapt), sa trimit un coment aici ,,la ce am citit mai sus,,,"Multi citesc. Putini se implica (implicare=comentariu), iar din cei care se implica, multi o fac din confortul si iluzoria siguranta a anonimatului...". Zic sincer,ca intr'o oarecare masura,am decis sa trimit coment'ul,tot din confortul si iluzoria sigurantza a anonimatului"...insa personal considerand ca sigurantza anonimatului este prea iluzorie, cu parare extraordinara de rau,spun si ca voi comenta pe cat de putin posibil si cat mai evaziv sau folosind un limbaj cat mai "elegant",care nu imi va permite sa ma pronunt exact cum am in cap ideile si reactiile la ce am vazut scris pe aici. Avand si eu dorinte,sperantze si idei ce m'au ghidat intr'un fel spre acelasi punct de intalnire ca si pe cei ce sunt cu acest blog,tin sa mentionez ca mi'a placut foarte tare ideea cu : "Si nu numai in spatiul virtual...",asa ca voi fi mereu unul care imi doresc si prefer mai mult celalalt spatiu decat cel virtual. Insa deocamdata am sa citesc aici si am sa fiu alaturi virtual cu destule rezervari si infranari,datorita iluzoriei sigurantze a anonimatului..
    .
    .ps. am facut un efort destul de considerabil ( dupa parerea mea),de a vorbi "elegant" si in limita "bunului simt"..adica in limita simtului comun ,de altfel,deseori, extraordinar de fals si de superficial si cu efect de cenzura a exprimarii sincere pe care cu toti o avem in creiere sub cu totul alta forma decat cum o spunem in cuvinte pe bloguri, in discutii face to face,sau chiar in carti,cantece,poezii,,etc.

    RăspundețiȘtergere