*Pentru o mai buna vizualizare, click pe poza.Un scurt istoric al bolii "Mana Rosie".
Adica Cleptomanita Cronica. Varianta rosie.
Pe aceste meleaguri, din perioada cind aici existau doar vulcani si un pic de praf, pina in perioada cind aici vor ramine doar maimutze si mult-mult praf ales.
Prezentata ilustrat in premiera, dar arhicunoscuta, si total nerecunoscuta.
***
Vorbim despre o boala genetica.
Aparuta prima data la Simieni, adica moime, care se pare ca sint stramosii tuturor.
Iar in aceasta tara, se pare ca vor fi urmasii tuturor.
Se pot observa diversele metastaze ale bolii, citeodata prezente la membrele inferioare, ratacind pe drumuri rosii subiectii, citeodata la creier, devenind mult-temuta Cleptomanita In Metoda Si Premeditata, amplificind aria de actiune cleptica a subiectului. Citeodata metastazele la creier produc o variatie ciudata a bolii, culoarea transformindu-se intr-un frumos maro*, dar doar in momentul in care boala atinge un stadiu portocaliu, disperat. E cea mai periculoasa forma, in care nu iarta pe nimeni si nimic. De acolo singura cale evolutiva e degenerarea spre moime. Cu maini rosii, contagioase.
Cei bolnavi pot fi recunoscuti dupa privirile ascunse si avide, dupa o iuteala de maini iesita din comun, si dupa un ciudat tic verbal. Acestia repeta o fraza, obsesiv: "...pe unde trecem noi, ramine doar praful!".
*
Frumosul maro e obtinut printr-o transmutatie a materiei cerebrale in fecale.
Hehe, disperarea portocalie e din cauze că până prin 2004 cancerul roșu a ciordit cu acte cam tot ce era important prin regat: electrici, distrigazuri, petroame, deltă, portocaliilor le-au rămas doar firimituri și e normală disperarea, nu? Mai nasol e că ciordeala genetică merge mână în mână și cu păgubășenia genetică.
RăspundețiȘtergere