Marin Preda isi inchipuia demult viata ca pe o prada... Insa pentru noi, viata a devenit o boala... Pe nesimtite... Picatura cu picatura... Indusa incet... Cat sa nu ne dam seama... Doar unii, prea putini, mult prea putini dintre noi, se nasc cu antidotul in sange... Si otrava nu le poate afecta gandirea...
Ciudat cum traim imbolnavindu-ne in continuu. De cand ne nastem incepem sa dezvoltam o constiinta... Fiecare atat cat poate si in functie de mediu. Apoi, undeva in adolescenta incepem sa ne imbolnavim singuri prin extirparea unor principii acceptate deja, in numele odioasei supravietuiri. In numele lui "A avea"... Si nu putem scapa... Nu avem cum...
Desi semnele incep sa apara in adolescenta, boala isi infige coltii in primii sapte ani de viata... Cand educatia, cunoscuta si sub numele de "cei sapte ani de acasa", depinde foarte mult de mediu si de cat de bolnavi sunt insasi primii educatori... Si ei doar oameni, mai mult sau mai putini bolnavi, functie de educatia pe care ei insisi au primit-o la randul lor... Astfel, putem sa tragem concluzia ca boala esdte sau genetica sau ereditara...
Boala aceasta, care ne ataca viata, si de care putini scapa neafectati, nu are un nume... Iar antitdotul, unicul, este o educatie aleasa... Care se gaseste din ce in ce mai putin... Dar nici acest leac nu te fereste in totalitate...
Desi, culmea, toti credem ca suntem mai intelepti si mai sanatosi odata cu trecerea timpului, mie imi pare ca suntem exact opusul... Viata ne uzeaza toate incheieturile... Si ale oaselor si ale mintii... Si acestei uzuri nu ii poti face fata decat daca ti-ai antrenat sanatos ego-ul din toate punctele de vedere...
Abia cand se apropie Marea Trecere si privim in urma, retrospectiv la umanitatea ce a mai ramas in noi, daca a mai ramas, trage semnale de alarma... Spectrul mortii si incertitudinea a ceea ce va fi dupa sunt ultima noastra sansa de a mai corija ceva...
Si daca, totusi, nimic nu ne mai atrage atentia, nici macar in ultimul nostru ceas, asta poate insemna doar doua lucruri: ori ca am fost niste sfinti, ori ca tot ceea ce am avut bun in noi a murit... Si sa fii sfant e atat de greu in ziua de azi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu