In. Capacitate(a). Nationala.

De citva timp ma tot intreb ce ne defineste ca neam. nu stiu de ce imi pun intrebari de gen. Sint stupide, si, deobicei, fara raspuns. Dar, incet-incet, am incercat sa imi raspund.
O fi limba? Graiul latin? Si posibilitatile lui lirice, atit de des intalnite la injuraturi si nu atit de des intilnite in literatura, unde, de fapt, i-ar fi locul?
Obiceiurile, mai degraba? Aici intram pe un tarim cu posibilitati ce tind spre infinit. Nu sintem, de fapt, nici mai buni, nici mai rai decit altii. Sa zicem insa ca sintem o natie care isi permite multe... comoditati, intr-un context in care nu ar trebui sa ne permitem nici unele.
Pasiunea, absolut latina, pentru galceava? Nu e destul de... pasionala, galceava asta a noastra, intotdeauna e facuta din coltul gurii, de dupa gard, unde sintem in siguranta. "Latra, dar nu musca". Eternul pechinez tricolor...
Dragostea de tara? Hmmmphhhhh...! Nu e bine sa rizi pe stomacul gol!
Hmh. O fi lasitatea dominanta pe plaiurile mioritice? Da. Si totusi nu. Chiar si cind ne-am vandut neamul, am facut-o in mod las. Dar nici nu am avut curaj sa o ducem pina la capat.
Hotia, poate? Nu, nu cred. Prea sint bagate in fata doar cazurile de Romani Tiganizati, inCiocardelizati. Uite, in asta sintem foarte europeni: am asimilat hotii. In sensul ca le-am adoptat obiceiurile, cel putin cei de "succes" dintre noi.
Pasiunea pentru... conspiratie? Nu, ma tem ca e mai degraba vorba de cautarea cuiva pe care sa dam vina...
***
Am gasit! E vorba de-a face vreun lucru Pe Bune. In mod corect, si cu rezultate certe. Sintem complet incapabili ca neam, si chiar ca persoane, sa facem ceva, orice, pe bune. Asta e numitorul comun, asta ne uneste ca neam. De aia mai sta Romania in picioare. De acolo aplecarea spre "cele rosii", de acolo delasarea, de acolo tot necazul. Cei "7 ani de acasa", petrecuti in cresele si gradinitele lui Ceausescu, ne-au facut, pina la urma, ceea ce sintem.
***
Jalea e ca Romanii au ajuns sa fuga din propria tara de frica acestei incapacitati. Desigur, cei ramasi ii acuza de lasitate, de frica de viitor. Insa, cei ce fac asta ar trebui sa se gandeasca citi isi permit ei, cei ce au ramas, sa se lupte pentru ca sa le mearga din ce in ce mai rau. Cred ca, de fapt, daca am fi fost pasivi, ne-ar fi fost mai bine.
***
PS.
Asta e un post cu care habar nu am ce vreau sa zic. Motivatiile au disparut una cite una, in timp ce scriam. O fi pamintul din tara asta contagios, o fi aerul, o fi apa? Riul, ramul...?!?
...omul?