Negustorii de carne vie

Serios. Sintem cei mai tari. Nimeni, dar absolut nimeni, si la nici un nivel, nu ne intrece. Sintem cei mai tari vanzatori. Sau auto-vanzatori. De carne vie. Vanzarea e telul, nici macar pretul nu conteaza. "Sa iasa ceva...". Atit. Actul e mai important decit beneficiul, la noi. O abnegatie la care patronatele vanzatorilor lumii civilizate nu pot nici macar visa. Copilul isi vinde fratele pentru o bomboana. Sotul isi vinde sotia pentru o felatie. Muncitorul isi vinde colegul pentru un zambet al sefului. Seful isi vinde colegul pentru un raport favorabil. Patronul isi vinde angajatii pentru un profit derizoriu, de moment. Politicianul isi vinde alegatorul pentru a fi mai bine privit in partid. Statul isi vinde locuitorii pentru a mai traii in ruina doua zile. Dar toate acestea sint nimic pe linga eficacitatea rRomanului de-a isi vinde viitorul pe nimic. "Viitorul". Cuvint care l-au invatat comunistii ca nu exista. E o expresie goala, care apartine "urmasilor urmasilor nostrii".
Moneda de schimb favorizata de ovina rRomana e minciuna. Primesti absolut orice in schimbul unei minciuni frumoase. Oamenii adora asta. E bunul cel mai de pret al acestei natii, se pare. Singurul lucru produs in mod constant de rRomani, in 2000 de ani de "istorie". Ne place sa producem, la fel cum ne place sa consumam, minciuni. Sint foarte folositoare, mai ales ca ne dau o imagine de oropsiti ai soartei, semi-handicapati. Fratiorul semi-oligofren, demn de mila, care, pe la spate iti fura banii din portmoneu. Si pe care nu ai voie sa-l bati, o data ce l-ai calificat asa, ca deh, e handicapat. Asta e pozitia noastra fata de lume in general, si Europa unita in particular.
M-am trezit, azi de dimineata, intrebindu-ma unde ne-am pierdut demnitatea, ca popor. Intrebare destul de idioata, altfel. Ca sa pierzi ceva, trebuie sa ai acel ceva. Deci nada por nada, noi nu am avut veci demnitate. Deci, fara frica, nu avem noi ce pierde, pierdutul demnitatii e pentru fraierii aia de Europeni, noi profitam si trecem mai departe. Nici macar nu putem fi asemuiti cu termitele, acelea consuma ,pe bune ,tot. Noua ne ajunge doar minciuna ca am putea, cindva, consuma.
Ar fi foarte interesant citi rRomani se sperie cind se uita dimineata in oglinda? Nu intreb de cit de linistit e somnul concetatenilor mei, sint fara grija la acest subiect. Constiinta tulbura somnul acelor care o au. Cei care sint scutiti de asemenea posesiuni, n-au treaba cu viata. Se caca pe jucarii cu cel mai senin aer din lume, si merg mai departe. Spre victoria finala.