Pacalicii grevelor

Mare sedinta de sindicat azi. Se-adunara fraierii, cu mic cu mare, sa afle si ei, de la liderii lor, de ce ar trebui sa (mai) faca greva. Da, iar. Ideea de greva in invatamant atat de tare s-a demonetizat in ultimii ani, incat a ajuns un banc prost printre sindicalistii obisnuiti. De multa vreme oamenii au fost bataia de joc a guvernelor care s-au perindat cu nemiluita, dar, in plus, si a propriilor lideri de la Bucuresti, care au fost foarte flexibili (ca sa nu zic pupincuristi de-a dreptul) fata de partenerii de (presupus) dialog. Mai mult, s-au dovedit a fi chiar partizanii unor partide politice, care i-au primit in randurile lor, cu palarie de consilier sau deputat. Aproape nimic din ceea ce s-a solicitat in ultimii ani nu s-a obtinut. Cand s-a dat un procent infim la salarii, s-a luat imediat inapoi cu sapte maini. Cand s-a facut greva o perioada mai lunga, s-au facut recuperari aproape tot anul scolar sambata si duminica, cu clase goale si profesori stand la catedra asteptand elevi care, pe buna dreptate, nu au venit la scoala in weekend. Cand s-a obtinut legal un drept salarial consistent, recunoscut de presedinte si de curtea constitutionala, s-a abrogat rapid legea. Si asa a ramas. Oamenii au fost trimisi in concedii fara plata in octombrie-noiembrie-decembrie. S-au retinut iar 15% din mizerabilele salarii. Din ianuarie s-au taiat sporurile. S-a taiat fondul de premiere, salariul de merit etc. Acum, incepand cu luna iunie, se vor taia inca 25%. Examenele nationale sunt deocamdata neplatite. Si tot asa. Si ne punem fireasca intrebare: ce au facut liderii de sindicat in toata aceasta perioada? NIMIC. Ba da, totusi. Au latrat. Au facut gargara. Au tradat. Au vandut promisiuni. Atat.
Revin la ziua de azi. Toata lumea asculta scarbita gandindu-se la inca vreo cateva zile taiate din ce a mai ramas din salariu. Si totusi, au avut demnitate azi. Atat cat le mai permite venitul rusinos. Au spus NU liderilor. Au hotarat sa nu le mai dea credit. Asadar, azi, din 80, doar liderul a intrat in greva. Restul vor munci. Vor incheia anul scolar. Vor lucra voluntar la examenele nationale. Vor continua profund dezamagiti. Ca cei porniti din randurile lor, au uitat mult prea repede pe cine reprezinta si pe spinarea cui s-au ridicat. De ce oamenii cartii sunt intotdeauna cel mai usor de pacalit?