luni, 16 noiembrie 2009

i'm headless. so fuck me!


Nu exista lucru mai groaznic decit sa iti moara curiozitatea.
E o moarte cu consecinte incomensurabile.
Iti moare creierul.
Desigur, nu tuturor li se pare asta o paguba.
Trebuie sa fii constient ca il ai, mai intai.
Deci, sa simti pierderea.
Altfel, e doar o stare de bine.
Si siguranta ca nu poti fi impuscat mortal in cap.
Nici macar creierul nu poate fi ucis de doua ori...
Dar poate fi ignorat, batjocorit sau deconectat de milioane de ori.
Se intimpla zilnic.
Noroc ca nu doare.
Am asurzi de la urlete...
***
Personal, imi place sa ma consider un om curios.
Mereu am incercat sa inteleg.
Mereu am pus intrebari.
Si mi-am pus intrebari.
Problema e ca nu intotdeauna am fost in stare sa accept raspunsurile.
Sau sa le inteleg.
De multe ori, chiar daca am avut un raspuns pe inteles, nu am inteles motivatiile.
Desigur, unele lucruri au explicatii.
Uneori sforaitoare.
Alteori mici si concise. In soapta, dar cu efectul unui urlet.
Insa unele lucruri exista, cu nesimtire si insistenta, fara nici o explicatie.
Pur si simplu exista.
Enervant.
Insa, din pacate, nervii si noptile nedormite ale oamenilor nu le sterg de acolo.
Din contra, stau acolo si rid de noi!
***
Si sint absolut convins ca de cele mai multe ori nu stim inca sa punem intrebarile potrivite pentru niste raspunsuri potrivite. Si pe inteles. Nu poti intelege efectul cit nu intelegi cauza. Dar il poti accepta.
***
Intotdeauna mi-a placut sa asemui evolutia cunoasterii umane ca pe un pahar.
Pe care, o data cu evoluarea cunostintelor, il invartim, si surprindem mai multe fatete, nuante sau reflectii ale sticlei. Pe care la o pozitie anterioara nu puteam macar sa le banuim. Darmite sa le intelegem.
Intotdeauna exista o pozitie urmatoare a paharului.
Care se prea poate sa dezvaluie lucruri care tin de mistic. Sau sa le infirme. Sau pur si simplu sa anuleze fapte si idei bine ancorate.
Punctul de vedere.
Si conditionarile pe care le implica el.
La asta se reduce tot.
***
Paharul se poate roti din nou.
Maine.
Un om de stiinta considerat nebun il poate roti inconstient sau involuntar cu doua grade.
Isus pogoara a doua oara pe pamint.
Whatever...
Universul cunoasterii se prabuseste.
Iar noi ne trezim si mai marunti intr-un univers extrem de vast, ostil si neinteles.
Ne facem ca nu il vedem?
Negam sub adapostul traditiei?
Incercam sa il disecam cu cunostinte neadecvate lui?
Sau incercam sa ne uitam bine, sa ne scuturam de conditionari si incercam, o data in istoria noastra ca specie, sa ne ridicam deasupra comoditatii de-a privi prin prisma trecutului?
***
Cogito. Ergo non ovis!
Insa si oile se mai uita din cind in cind in sus...

6 comentarii:

  1. Siu pe cineva caruia i-a murit curiozitatea, care are raspuns la toate intrebarile importante. Il poti intreba pe el, dar am sentimentul ca nu esti multumit de raspunsuri.
    Messa

    RăspundețiȘtergere
  2. Depinde despre ce curiozitate vorbesti... Pisicile si cainii sunt animale extrem de curioase... Nu cred ca este o viata prea frumoasa sa stai mereu la umbra unui alt fund si sa mai si aspiri cu nesat aerul pe nas ca sa te mai umfli si tu un pic...

    Filtrul de aer are si el demnitatea lui de nas... Acest gen de curiozitate nu numai ca trebuie sa moara, ar trebui omorat. In fasa. Ca sa nu mai faca pui. Niciodata.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pappy, te simti cu musca pe caciula? Nu vorbeam cu tine. Asta in primul rand. In al doilea rand, nu e fundul meu de nasul tau. Si, in cele din urma, sunt dezamagita. Asta e atitudine de bun crestin?
    Vezi ca se supara doamne-doamne pe tine, pacatuiesti cu gandul, vorba si chiar fapta. Furia, trufia, nu sunt sentimente crestine. Unde sunt caldura, umilinta, smerenia. Hai, te rog, daca nu stii sa intorci obrazul celalalt, iti periclitezi nemurirea in stratosfera, cantand imnuri de slava. Se poate, tocmai de la tine, aparatorul dreptei credinte, admirator ar apostolilor si sfintilor parinti?

    Messa

    P.S. LaMargineaNoptii, te rog sa postezi mesajul. Nu-i deloc mai jignitor decat al lui, ar trebui sa il bucure, e un simplu exercitiu de umilinta crestina pentru amicul nostru, care o merita cu varf si indesat.

    RăspundețiȘtergere
  4. bre, esti filozof in seara asta...mi-a placut partea cu scuturatul de conditionari...

    RăspundețiȘtergere
  5. @messa, si toata lumea care introduce comment-uri: pe acest blog va fi introdus ORICE comment, cu exceptia celor injurioase la mod vulgar, adica care contin injuraturi explicite. INTOTDEAUNA. Ca ne convin sau nu.
    @karma: sint doar un semidoct care incearca sa se joace printre copii mai mari. Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu de dosul meu era vorba, ci de o metoda de lucru. Ai inceput totusi sa pricepi. Iti pui intrebari. Te revolti crezand ca e vorba strict numai de tine. E un inceput. Continua sa gandesti...

    Am afirmat mereu si reafirm acum ca inca mai lupt cu mine insumi. Am declarat explicit ca, desi cred, nu sunt crestin. Nu inca. Dar imi doresc asta. din tot sufletul. Asa ca acuzele tale nu fac doua parale. Ori nu ai, citit ori ai inima plina de rautate, ari amandoua la un loc...

    Apoi, cine seamana vant culege furtuna... Nu stiu ce vroiai tu sa pedepsesti... Sinceritatea cu care am avut curajul sa afirm ca fac parte dintr-o minoritate? Onestitatea cu care am declarat ca inca sunt imperfect? Nu ai inteles ca NU SUNT nici atacabil nici santajabil exact din aceste motive? Nu ai inteles, nu ai putut intelege? Ori nu ai vrut?

    Fiecaruia trebuie sa-i vorbesti pe limba lui si in felul in care intelege. Deduc ca acesta e nivelul de maxim, intrucat aici incepi sa pricepi... Poate ca te asteptai ca atunci cand rautatea imi bate la usa sa o poftesc zambind in casa... Inteleg ca nu iti place propriul medicament, dar nici asa, sa dai cu bata si sa crezi ca scapi cu fuga... Nu sunt genul sa fug chelalind ca sa ma ascund. No... Nu-i bai. Ai comis o mica eroare... Ai uitat de a treia lege a dinamicii.. Aia cu actiunea si reactiunea... Se intampla si la case mai mari...

    Ma bucur ca mi-ai dat ocazia sa fiu foarte explicit in ceea ce priveste doua lucruri: cred ca exista D-umnezeu dar inca nu sunt un crestin adevarat. Ma straduiesc insa. Recunosc ca avand mereu in preajma perturbatii energetice, ca si tine, este destul de greu. Domnul sa te binecuvinteze. Si sa iti lumineze ochii mintii. El stie de ce ai nevoie. Eu unul nu te inteleg. Deloc.

    Si daca ma intreb de ce iarasi nu iti va place ce am sa-ti scriu ca raspuns. Nu te ambala ca sa imi spui ce e crestineste si ce nu... Pana si Isus a rasturnat mesele celor care faceau bisnita in templu... Asta e o dovada ca oamenii ii pot scoate pana si pe cel mai sfant din rabdari cu nemernicia lor...

    RăspundețiȘtergere