Se pare ca meciul de prost-gust intre seful ANI si cei doi... smenari, a continuat. Destul de tare incit publicarea sa sa aibe urmari. Nu neaparat dorite de aparentii initializatori ai fazei.
***
Chirieac, artizanul pre-şantajului.
Sobolanul mic e sondat, in scopul de-a nu uita bita... poate si speriat un pic. “Ai văzut tu vreodată presa să facă lucruri bune în ţara asta?“... mai, in fond, si privit pe termen lung, nici eu nu am vazut, e drept!
Cătălin Macovei: Cum eşti, Bogdane?
Bogdan Chirieac: Am avut şi perioade mai bune...
CM: Aşa e, na... Cu balamucul de rigoare... Tu ce faci?
BC: Bani.
CM: E bine dacă faci şi nişte bani. Înseamnă că faci şi lucruri bune...
BC: Ai văzut tu vreodată presa să facă lucruri bune în ţara asta?
CM: Dac-o spui tu, înseamnă că e chiar nasol.
BC: Am vorbit aseară cu el (Sorin Roşca Stănescu - n. red.) despre ce ar fi vorba şi a zis că sunt două înscrisuri.
CM: Aşa.
BC: Că pizda aceea s-a dus la el, da (e vorba de o dră secretară de la ANI - n. red.), deci două chestii olografe în pula mea.
CM: Da...
Dovada şantajului de presă
Incet, incet devine clara tinta actiunii. Totusi inca e neclar, desi previzibil, cui i-ar folosi asta. “BC: Dar ştii de ce are boală: că nu-mpart! CM: Mănåncă singuri? BC: Da.“. Deci, cei mici vor o felie din cei mari. sau cei Mai Mari decit cei Mari sint nemultumiti de cota. Incearca aducerea unori Mari mai docili, mai buni cotizanti la binele comun.
BC: Şi că de data asta nu le-ar da, dar vrea şi el ceva la schimb, şi anume să avansezi cu dosarele lui Berceanu şi Videanu.
CM: Aha. Dar despre ce înscrisuri e vorba?
BC: Acum o să aflăm că dac-aş şti... Că el aseară...
CM: Înţeleg că-s chestii oficiale, nu-s amoroase.
BC: Habar nu am!
CM: Dacă-s amoroase n-are decåt să le dea.
BC: Nici n-am vrut să insist, că era Ciuvică cu ochii pe noi.
CM: Aa, v-aţi văzut „face to face“.
BC: Face to face, de ce? C-am fost aseară la emisiune cu el.
CM: De, frate, eu vreau să spună că nu mă mai uit la emisiuni, nu mai...
BC: Foarte bine faci.
CM: Îmi bag pula, m-am săturat.
BC: Foarte bine faci.
CM: Videanu şi Berceanu... Are lumea boală pe Videanu şi pe Berceanu.
BC: Aşa e...
BC: Dar ştii de ce are boală: că nu-mpart!
CM: Mănåncă singuri?
BC: Da.
CM: Nici asta nu e corect.
BC: Deci nu că fură, că de furat fură de rup.
CM: Băi, dar nu e corect.
BC: Dar nu-mpart nimic! Videanu i-a mai dat, Berceanu chiar mai puţin. I-au mai dat la campanie lui Băsescu, dar în rest nimic. Numai ei. Şi au perfectă dreptate ăştia: „Băi, du-te în pula mea“. Povestea ăsta, Victoraş Ponta, în guvern, nici la DIP-ul nu era aşa (Dan Ioan Popescu - n. red.), cåte chestii din alea nediscutate bagă Videanu. Ştii că e şedinţă de guvern marţea asta...
După şantaj, se ling rănile
“Trebuie mai multă grijă“. Hai,mah, nu mai fi asa fraier, doar ai intrat intre rechini, poarta-te ca atare... Frumos sfat, de la prieten la prieten. Metoda in actiuni, profesionalism si atentie la detalii.
BC: Şi ăştia-s prietenii tăi?
CM: Da.
BC: Mă rog.
CM: Da mă, dar asta e subţire. Mă gândesc.
BC: Trebuie mai multă grijă.
CM: Nu, ăla, creditorul e problema. Păi zicea că ce: să-i scriu eu! Doar n-am înnebunit? Asta e bluf! Îi dădea ăla... Păi îţi dai seama că dacă îi dădea astea şi-aş fi scris eu ceva, eraaaa...
(...)
CM: Să mă gåndesc pånă luni să văd care-i problema... Deci eu credeam că-i altceva, cine ştie ce. Băi, dar mă crezi că acolo eu am fost pur şi simplu martor; eu n-am avut, şi ţi-am zis după, ce circ, că ăla a făcut uråt. Bă, că să-mi dea ăla bani. Da mă, să-ţi dea banii, dar nu veni la mine, că eu am fost martor la încheiere şi mă duc oriunde şi spun că i-ai dat bani că el zicea că „ce, dom’le, nu mai recunoşti?“. Ba da, dom’le, recunosc că i-ai dat banii, dar eu n-am nicio treabă.
BC: Şi ăsta de ce nu i-a dat banii.
CM: Că dracu să-l ia. Că n-a avut de unde.
BC: Dar pentru ce, ca să cumpere un pămånt, ceva?
CM: Bogdane, sincer să fiu, nu ştiu ce e. Ăştia aveau nişte combinaţii cu terenuri între ei. Nu ştiu şi mai bine că nu ştiu.
Fezandeala: „Ce caută preşedintele ANI cu traficanţii de terenuri, în mafia imobiliară“
“CM: Bine, îţi dai seama că poate ăştia nu-s nici mafioţi, nu-s nimic. Ăla care a dat banii e avocat şi celălalt e om obişnuit. Nu sunt. Dar poate s-o bage, s-o umfle, ştii? BC: Adică ce, tu îi bănuieşti pe ăştia de bună-credinţă. Dacă era bună-credinţă nu puneau måna pe documentele astea. Despre ce vorbim.“ Re-prezentarea bitei. Subiectul mic-sobolan recunoaste ca poate e la mina lor si, cu legislatia noastra, poate fi strivit de ceilalti fara nici o frica de represalii.
CM: Nu ştiu, e foarte delicată. Pånă la urmă, dacă e să scrie... Mă, omule, tu nu-nţelegi că acuma chiar n-am niciun interes să te mint pe tine: chiar nu am avut nicio treabă.
BC: Nu asta-i problema.
CM: Ştiu că nu asta-i problema, legal vorbind.
BC: Nu ai niciun fel de problemă în planul legalităţii. Problema este strict în planul imaginii în ceea ce te priveşte.
CM: Da
BC: Aia, în pula mea.
CM: Păi da, poa’ să scrie, e escroc. A escrocat, pă pula mea.
BC: A escrocat, n-a escrocat...
CM: Bogdane, dar asta vreau să spun că e o chestie de când lucram în domeniul privat. Deci nu-i acuma. E din 2007. N-aveam nicio funcţie publică.
BC: Mă gandesc că...
CM: Nici măcar garant, că dacă e s-o luăm pe... sunt martor mă, martor că s-a încheiat contractul.
BC: Deci dac-o spargem o spargem. S-o spargem măine.
CM: Păi cum s-o spargem måine?
BC: S-o dăm noi în presă. Necentrată pe tine.
CM: Mda, băi şi m-am întålnit acum vreo două luni cu el. Ăla: „ce faci?“. „Bine, ăla nu mi-a dat banii“. „Şi eu ce vrei să-ţi fac?“. S-au auzit, s-au pula mea..
BC: Deci asta-i ticăloşie groasă, månca-ţi-aş, să-i lase înscrisurile lui NAŞU’.
CM: Eu cred că nu i le-a dat lui. Cred că le-a dat prin cineva, printr-un intermediar.
BC: De unde ştii tu. Cred că NAŞU’ cånd a dat în tine, s-a dus! Că aşa se întåmplă. Dai într-unul, vine lumea singură. Nu că n-avea de unde să-l ştie pe ăsta.
CM: Păi n-avea. E un avocat de doi lei. Corect! Şi lumea atunci: uite, dom’le, că mai ştiu şi eu. Ştiu cum e, se rostogoleşte treaba.
BC: Fiindcă să-ţi spun o chestie. Dacă treaba cu gagica în planul opiniei publice n-a avut absolut nicio relevanţă, ai şi remarcat. Băi ce ticăloşi. De asta-ţi spun. Eu le gestionez în planul imaginii. Chestiunea cu banu’. Lumea-i mult mai atentă la bani.
CM: Ştiu decåt la gagici şi la...
BC: Deci asta cu gagica îţi garantez că nu ţi-a scăzut cu nimic, ba dimpotrivă. Dar asta cu banii, ce caută preşedintele ANI, cu traficanţii de terenuri, în mafia imobiliară.
CM: Bine, îţi dai seama că poate ăştia nu-s nici mafioţi, nu-s nimic. Ăla care a dat banii e avocat şi celălalt e om obişnuit. Nu sunt. Dar poate s-o bage, s-o umfle, ştii?
BC: Adică ce, tu îi bănuieşti pe ăştia de bună-credinţă. Dacă era bună-credinţă nu puneau måna pe documentele astea. Despre ce vorbim.
„PSD o să iasă să spună că cerem schimbarea preşedintelui ANI“
Nici macar nu ti-o punem noi, dupa asta. Au grija altii. Si stii asta. Cam asta e mesajul.
BC: Aia, că ai pe cineva. Chiar dacă nu te acuză pe tine direct, te acuză că nu poţi stăpåni instituţia. Eu ţi-o analizez exact aşa cum e şi chiar vreau să găsesc o soluţie să te scot din căcatul ăsta. Pe de altă parte, dacă o dă el cum vrea el, e o chestie ultra-nasoală, din cauza asta mă gåndesc să o spargem noi. Fiindcă ăştia care e, pula mea, deci PSD, o să iasă să spună că cerem schimbarea preşedintelui ANI care e amestecat în mafia imobiliară.
Prelucrarea psihologică a şefului ANI
Partea cea mai interesanta, parerea mea. Aflii exact cum se poate strani o furtuna. Afli cum o poti da la intors. Aflii cum e cu bad cop/good cop. O adevarata lectie de viata politica.
CM: Spune-i că vreau să mă gåndesc pånă luni. Vreau să-mi analizez şi eu...
BC: Nu trebuie să-i spun nimic deocamdată.
CM: ... şansele, să pun în balanţă.
BC: Deci, dacă mă sună...
CM: Eu sunt un tip calculat. Îmi place să analizez.
BC: Pulică ăsta! Ticălosul care a dat, nu poţi să-l contactezi?
CM: Ba da, o să vorbesc cu el. Îţi dai seama că o să mă duc peste el!
BC: Dar ai o singură problemă. Tot ce-i spui îi spune lui Roşca.
CM: Cu cine, cu ăla care a dat banii.
BC: Da. Ăla te-a dat în gåt.
CM: Păi da, ăla m-a dat în gåt.
BC: Deci tot ce-i spui îi spune.
CM: Da. Şi cred că nu o să-i convină lu’ ăsta, după aia, că el ştie.
BC: Deci, opinia mea e că ăla e un ticălos sinistru cu care nu mai ai...
CM: Nici nu ar fi bine să-l contactez.
BC: Mai ales că orice-i spui o să spună „dom’le, a încercat să mă ameninţe“.
CM: Şi dăm în altele.
BC: Dăm în alte chestii, da.
CM: Pe de altă parte, să vorbesc cu ăla care a luat banii.
BC: Nu, tu nu mai ai ce să faci în cazul ăsta.
Vorbeşte la telefon.
BC: Opinia mea e că în niciun caz să-i contactezi pe cei doi. Deci singura ta chestie este că erai în domeniul privat şi în cazul unui proces vei depune ca martor.
CM: Exact.
BC: Pentru că în acest moment orice vorbire cu aceştia...
CM: Nu poate decåt să înrăutăţească situaţia.
BC: Deci dacă ăla care a dat banul... Bătråne, e asemenea calitate umană încåt a dat aceste hårtii cu tine lui Roşca. Despre ce vorbim?
CM: Îţi dai seama că...
BC: Despre ce pula mea vorbim? Îţi dai seama cu ce te confrunţi acolo? Deci absolut e ceva înspăimîntător. Şi asta-i la tine, bătråne: atacul.
CM: Pai da. Îţi dai seama că îl doare în pulă pe ăla de la care a luat bani. Că ăla e un nimeni. Bun, şi care să fie interesul lui ăla? O fi luat ceva bani?
BC: N-ai văzut ce i-o fi spus lui ăsta. Şi alte chestii, şi nu ştiu ce. S-o fi dus la Roşca că tu ai luat jumate din bani.
CM: Şi i-am dat şi scris.
BC: Aia cu scrisul a încercat el marea cu degetul să te sperie un pic, dar...
CM: Păi unde să le scriu. N-ai auzit: „te-oi fi îmbătat“. Stau prost cu băutura.
BC: A, mai poa’ să fie altceva. Mai poate fi o făcătură.
CM: E, asta ar fi nasol dacă e, dar...
BC: Dragul meu, se descoperă. Se descoperă că e o făcătură şi pe cine mai interesează.
CM: Corect. Că vorba aia, scrie la calculator textul şi semnătura mea, mare şmecherie, se scanează.
BC: Deci despre ce vorbim? Adică poate fi un set-up (înscenare, n.r.) complet. Iar în partea asta, pula mea. Asta-ţi spun, că faptul că există semnătura ta pe aia de martor şi de nu ştiu ce este suficient de..., şi-i autentică. Este suficient pentru a cauţiona şi o eventuală declaraţie a ta, falsă.
Chirieac: „Are dreptate şi Băsescu cu ticăloşia din presă“
CM: Prin care să fie grozăvii.
BC: Da, falsă!
CM: Păi ăsta-i adevărul. Ce vroiai să zic, că nu-i a mea?
BC: Bă, ce ticălos, să-mi bag pula în mă-sa, ce ticălos. Îţi spun că are dreptate şi Băsescu cu ticăloşia din presă. (Era o referire a lui Băsescu chiar la el, într-o emisiune de la TVR -
n. red.)
„Dracu’ Roşca şi fra-su Vîntu“: „O să le publice sau o să-i şantajeze pe Videanu, Berceanu...“
BC: Ştii cine îl poate bloca pe Roşca?
CM: Mm?
BC: Dar scapi de dracu, dai de fra-su: Vîntu!
CM: Şi Vîntu o să vrea acelaşi lucru.
BC: Vezi? Pula mea! Ei nici de şantaj nu poţi să-i acuzi. Nu ţi-au cerut nimic. Ţi-au cerut să-ţi faci datoria.
CM: (Råde) Păi da, dar mi-a cerut să-i dau lui cum ar veni.
BC: Ca ziarist, să-i dai lui ca să publice, că neavånd raportul ăsta ţi-a cerut să-i dai informaţii ca să le publice. Acum, ca să le publice sau să-i şantajeze pe Videanu, Berceanu...
CM: Asta nu mai ştiu.
BC: Dar oficial (oficial însemnånd la EL CAPITANO - n. red.) ţi-a cerut ca să dai acte să le publice. Pentru „interesul public“, pentru „a salva ţara“.
CM pufneşte.
***
sursa www.curentul.ro
***
Concluzie. Personala, evident...
Un gangsta din sistemul juridic imprumuta un excroc. Se gindestea ca face un ban nemuncit. Nu mai risca, si pierde. Dupa ce sus-numitul Cătălin Macovei afost numit sef, omul s-a gindit ca il poate forta in acest fel sa recupereze banii in locul lui. Lipsa unei dovezi al acestui fapt nu il scoate din locul de top la intentiile gangsta-ului. Chestie pe care Macovei a refuzat-o. Drept urmare s-a dus la Stanescu cu intentia clara de a face rau. Precis a incercat el si un mic santaj. Ma tem ca dupa faza cu inregistrarea, seful ANI nu mai poate fi banuit de destula naivitate incit sa recunoasca daca a fost vreo incercare de santaj din partea creditorului asupra sa. Nici macar celor doi sobolani. Unele chestii chiar ma fac sa ma gindesc ca creditorul a fost impins la acel gest spre SRS, cu acordul sefului ANI. Si cu buna sa stiinta, ca si a altora, direct interesati. Caci, daca e cum zice el, NU exista obiect al santajului. Deci, e falsa faza.
Sorin Rosca Stanescu a prins faza din zbor, pentru scopuri personale, si interese de aceeasi factura. Problema lui la ora actuala e ca the little rat a fost dat pe fata. S-a dat pe fata. Sau s-a considerat oportun momentul pentru a da pe fata. Iar asta i-a trezit pe altii, de gen Videanu. Iar situatia are o turnura superfavorabila pentru acesta si pentru Berceanu, caci orice afirmatii despre eventuale nereguli gasite la ei de catre presa poate fi catalogat drept minciuni rezultate in urma actiunii lui SRS. In orice caz, Videanu a avut o reactie interesanta. Suspect de calma, oarecum amuzata, din ce am vazut eu la televizor.
"Nimeni nu este mai presus de lege. Demersul pe care îl face Sorin Roşca Stănescu, din punctul meu de vedere, nu este un demers jurnalistic, ci este o mizerie jurnalistică". Omul si-a manifestat si hotarita intentie de a-l da in judecata pe SRS. Stiind cu cine avem de-a face, nu ma pot impiedica sa cred ca de fapt totul este o inscenare desteapta pusa la cale pentru a-l lovi, de fapt, pe SRS, mizind pe apucaturile... jurnalistice ale acestuia. Folosindu-se de niste pioni mici, prea mici pentru a-i trezi banuieli domnului jurnalist. Si intentia de-a discredita orice posibila lovitura venita din aceasta directie. Deci, pe linie de averi.
Parerea mea este ca si Bogdan Chireac, si Sorin Rosca Stanescu au muscat-o.
Se pare ca exita unii care stiu bine un lucru simplu.
"The only way to get smarter is playing a smarter opponent..."
***
Interesant loc, acesta unde locuim.
Un ziarist santajeaza un sef de Agentie Nationala pentru ca acesta sa isi faca datoria...?
Prevad mizerii graitoare, in acest domeniu, in urmatoarele zile...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu